Lună: decembrie 2017
Crez
Crăciun fericit!
Despre Crăciun nu pot să scriu. Magia pe care o simt, nu are loc în cuvintele mele. Crăciunul se trăiește!
sursa imagine: internet
Bilanț
Am înțeles. Cam târziu, aș zice. Am vrut să fii tot ceea ce mi-am dorit să fiu și n-am fost. Și nici n-am cum să mai fiu. Că prea târziu există.
Îmi făcusem din asta un punct fix la care trebuia sa ajung, nevrând să înțeleg când era vorba de tine, că fiecare are drumul pe care și-l alege.
Sunt dezorientată. Complet. Pentru că înțelegând acum, mă dau la o parte din calea ta. Și-mi pierd drumul. Și țelul. Traseul deviază. Unde e nordul? Estul?
Punct la punct. În căutarea altui obiectiv. Probabil râzi și-ti spui: „săracul, cu ce o fi greșit, dacă obiectivul e un alt om”. Poate de data asta reușesc să fac din mine un obiectiv. Poate.
Dacă nu m-ai cunoaște, te-ai întreba dacă am băut. Dar știi că nu beau niciodată altceva decât apă plată cu lămâie. Fiță, cum zici tu. Necesitate, cum zic eu.
****************
Am sentimentul că toată viața mea, n-am făcut decât să încurc. Pe unii, apoi pe alții… fără să vreau. Am vrut să văd oameni fericiți. Nu mi-a ieșit întotdeauna.
Când am simțit ca nu-mi iese, m-am dat la o parte. Uneori a durut. Dar am vrut să se poată trece mai departe. Unii au trecut râzând, alții plângând. Am râs sau am plâns și eu.
Iar alții s-au făcut că nu văd calea liberă lăsată de mine. A fost alegerea lor…
Oricum, cine ar fi vrut, ar fi putut să mă ocolească. Ușor și fără teamă. Pentru că după cei care pleacă, nu mă uit.
Mândră că sunt româncă?
Mândră că sunt româncă?
Nuuu! De ce aș fi?
România e țara extremelor.
România e țara foamei, a mizeriei, și prin contrast, a celor care ar fi în stare să și vânda și părinții pentru a le fi lor mai bine.
România e țara unde poți muri liniștit pe stradă, fără ca cineva să se sinchisească de tine.
România e țara unde plătești impozite uriașe și asigurări de sănătate inutile. Tot la medicina particulară ajungi dacă ai nevoie de un medic, unde iarăși plătești de te ustură și sufletul și buzunarul, și tot fără un diagnostic clar pleci acasă.
România e țara unde muncești de-ți sar ochii din cap și pleci de la munca cu neuronii leșinați, așa de leșinați, că nu-ți mai transmit nici că trebuie să mănânci, și asta pentru un salariu care sa te ajute sa trăiești până la următorul. Asta dacă ești norocos și ai un loc de munca, pentru ca unii au avut grija ani la rând să ne fure/distrugă și locurile de muncă.
România e țara de unde milioane de oameni au plecat, lăsându-și copiii și părinții în voia lui Dumnezeu, în căutarea unui loc de munca mai bine plătit. Dar cu ce sacrificii… pentru că puțini sunt cei care au putut să-i ia cu ei…
România e țara care cumpără tot ce e mai ieftin dar și mai nociv pentru sănătatea noastră.
România e țara care ne ucide încet, dar sigur. Țara depresivilor, a bețivilor care au găsit în alocool un mijloc de a-și îneca amarul…
România e țara bolnavilor fără leac… pentru că accesul la tratamente și medicamente este foarte limitat.
România e țara unde pe facebook toată lumea e fericită. Doar pe facebook…
Postări nesfârșite cu „mândru că sunt român”!
România e țara aparentelor. Aparent e OK. Doar aparent.
Și lista ar putea continua la nesfârșit, aș putea spune, fără să exagerez mult.
La tv. se sărbătorește. Ce? Aparențele. Că asta m-a enervat și m-a făcut să intru aici și să scriu. Eu nu sărbătoresc minciuna. Mi-e silă. Așa ca am închis televizorul.
La mulți ani, România! Dar mândră că sunt româncă, nu sunt!
sursa foto: internet
DINCOLO DE MINE 