Si eu am fost cuminte

Publicat pe Actualizat pe


copil

Am fost undeva la tara, intr-un sat indepartat, in cautare de produse “eco” pentru sarbatorile ce stau sa vina.

Dar nu asta vreau sa va spun. La plecare, in fata portii, langa masina mea statea un baietel. Imbracat vai de el, cu niste haine de imprumut, ale fratilor mai mari probabil. Ghetutele scalciate, desfacute la varf, lasau sa se vada niste degetele invinetite de frig…

Nu puteam sa-mi iau privirea de la el si nici el de la mine. Il intreb: cum te cheama?

Atat i-a trebuit! Si a inceput: pe mine ma cheama Andrei, am patru ani si merg la gradinita. Am fost cuminte tot anul, da’ mama zice ca Mos Craciun n-o sa vina pe la noi, ca stam departe si el nu stie unde, numai la oras ajunge. Da’ copiii la gradinita spun ca vine si pe la noi, da’ numai la copiii care au fost cuminti. Tu esti de la oras? Da, ii raspund. Poti sa-i spui ca si eu am fost cuminte? Vorbea asa de precipitat si usor „rr – it” ca abia reuseam sa urmaresc tot ce spune. Ochii mari ma priveau cu atata speranta… Mi-au dat lacrimile si-mi era teama ca n-o sa pot sa le stapanesc. I-am spus ca n-am cum sa il vad pe Mos, dar stiu unde sa-i trimit o scrisoare. Si i-am promis ca anul asta si la anul si in fiecare an, Mos Craciun va sti si de el. I s-a luminat fetisoara si privirea i-a devenit calda si curioasa.

L-am intrebat ce si-ar dori de la Mos. Dupa ce mi-a insirat niste lucruri pe care altii n-ar da doi bani, a incheiat cu… “si niste lemne de foc pentru mama”. Apoi a luat-o la fuga spre casa, strigand cat il tineau plamanii lui micuti: „mama, mama…” pana nu l-am mai auzit. Offff viata…

L-am intrebat pe gospodarul la care fusesem si care asistate la intalnirea mea cu Andrei, cate ceva despre familia micutului si cum ii pot gasi, dupa care am plecat fericita ca anul asta pot sa fiu Mos Craciun.

Da. Anul asta o sa fiu Mos Craciun! Lista facuta  e gata, s-a concretizat. Si nu stiu daca Mosul a mai dus si lemne de foc pana acum, dar anul asta deja a dus. Urmeaza sa merg eu la Andrei si sa-i spun ca Mosul nu are timp sa ajunga, dar m-a trimis pe mine in locul lui. Imi creste sufletul gandindu-ma care va fi reactia lui, cand o sa vada ca l-am gasit pe Mos Craciun.

Ma tot intreb, cate mii sau poate zeci de mii de copii il asteapta pe Mosul, care nu ajunge la ei pentru ca …“stau prea departe”, sau pentru ca “el nu stie unde stau ei”,  chiar daca… si ei au fost cuminti.

 

sursa foto: internet

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s