Blestemul iubirii: sa privesti durerea in ochi!

Publicat pe Actualizat pe


ochi verde

“Sa pleci! Sa nu te mai uiti inapoi! Chiar daca sufletul tau urla, nu te uita inapoi, daca simti ca  toata viata ta ar urma sa privesti durerea in ochi.”

Asa am gandit atunci. Asa am simtit atunci. Poate ca am gresit. Sau poate nu. Oricum, toti gresim. Dar m-am iertat? Nici azi nu stiu cu certitudine daca m-am iertat, pentru ca inca privesc durerea in ochi, chiar daca am plecat doar ca sa scap de ea.

Asa cum nu stiu, nici daca te-am iertat pe tine. Pentru ca m-ai last sa plec. Pentru ca nu m-ai oprit. Pentru ca nu m-ai strigat. Dar inainte de toate pentru ca, ai uitat sa te descalti cand ai intrat in sufletul meu… si facand asta in mod repetat, l-ai strivit! Mi-ai spus atunci ca e prea fragil… dar am avut eu grija sa-l oblojesc, sa-l intaresc, sa-l vindec cumva.

Cicatricile au ramas, dar le-am acoperit, nimeni sa nu le stie ca sunt acolo. Si doar daca tu te-ai intoarce si te-ai apleca sa le vezi, atunci cu siguranta nu te-as ierta niciodata… in rest, sunt bine!

Dar tot as vrea sa stiu: tu, ai privit vreodata durerea in ochi? Si daca da, atunci sa stii ca e un blestem!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s