Urasc fidelitatea tristetii, detest nestatornicia fericirii

Publicat pe Actualizat pe


 

br7

 

Eu m-am intalnit cu fericirea si am lasat-o sa plece… Fara sa stiu ca niciodata nu ma va mai cauta…

Mi-am zis ca o s-o caut eu. Acum rad. Rad stramb. Pentru ca noi, oricat am cauta-o, n-o s-o gasim.

Intamplarea poate face sa ne gaseasca ea pe noi. Nu-i meritul nostru ca suntem fericiti sa nu. Dar fericirea e cel mai nestatornic sentiment pe care-l poate avea un om.

Reversul? Adica tristetea!

Aici lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. N-o cautam. Vine singura si sigur.

Tristetea e cea care asteapta locul pe care iubirea sau linistea-l paraseste si se instaleaza fara sa te intrebe, fara sa ti-o doresti. Ba mai mult, nu e nevoie s-o lasi sa plece, deoarece este cel mai fidel sentiment pe care omenirea a putut sa-l cunoasca. Nu numai ca nu pleaca, dar nu te lasa nici pe tine s-o parasesti.

Fideliteatea ei este atat de profunda, incat aproape toti cei care am cunoscut-o,  avem parte de ea „for ever”. Putini sunt cei care o pot pacali sa le piarda urma.

Urasc fidelitatea tristetii, detest nestatornicia fericirii.

sursa foto: internet

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s